– continuare din partea a 11-a –

Ii aud pe multi spunand: „Ma, m-as casatori, dar cu cine, oare este de acord Dumnezeu cu fata cu care vorbesc, sau baiatul cu care m-am imprietenit.” Si aleg tinerii un loc de munca si zice: „Oare este voia Lui Dumnezeu sa muncesc la locul acesta de munca?” Dar noi nu prea citim prin Scriptura, nu ne prea place. In Scriptura scrie negru pe alb, si foarte transparent si clar: „Voia Lui Dumnezeu, zice sfantul Pavel, in 1 Tesaloniceni 4 cu 3, este sfintirea voastra.”

Pai fata aceea cu care te-ai imprietenit in vederea casatoriei, te ajuta sa te sfintesti? Sau baiatul cu care vorbesti? Locul acela de munca la care mergi sau facultatea pe care vrei sa o alegi te ajuta sa te apropii mai mult de Dumnezeu? Dar ce inseamna frate „A FI SFANT”? Inseamna 2 lucruri: sa fii pus deoparte pentru Dumnezeu, sa te separi de tot ce este rau, de tot ce este lumesc, de tot ce este compromis si sa traiesti o viata consacrata pentru Dumnezeu.

Cum mi-a zis unul:„IL iubesc pe Dumnezeu de numai, numai!” Dar avea un loc de munca la care din 4 duminici, in 3 trebuia sa fie la munca. Si i-am zis: „Tu crezi ca locul acela de munca, chiar daca ii bine platit, te ajuta sa te sfintesti?” Zic: „Ii treaba ta ce faci, nu am nimic nici cu locul tau de munca, nici cu tine, dar daca muncesti undeva si locul de munca nu-ti permite sa te apropii de Dumnezeu, schimba-l, nu mai sta pe ganduri.”

S-a dus unul in strainatate sa munceasca, sa isi faca casa mare, sa…si-a lasat familia in tara cu copiii, si a zis: „Mai nevasta-mea cand a plecat in diaspora, eu am stiut-o pocaita, o femeie de biserica, femeie cu moravuri bune. Zice: „eu nu am crezut ca i se schimba mintea, perceptia.” Pai si cand l-am intrebat, de mai bine de jumate de an, el plecat in strainatate, ea a ramas in tara cu pruncii.

„Pe tine asa te-a invatat Dumnezeu, sa te sfintesti, sa te apropii de El?” „Dar frate-miu, a fost greu, a trebuit sa ma duc sa muncesc.” „Pai daca ti-a fost greu in tara, de ce n-ai luat-o si pe ea si pe pruncii in strainatate? Iti era greu si acolo poate, dar nu ajungeai in divort. Sa ramana si copiii, pruncii pe drumuri, ai nimanui.”

O daca am intelege ca Voia Lui Dumnezeu este sfintirea noastra? Orice lucru faci in viata, orice alegere, in primul rand gandeste-te: te ajuta lucrul respectiv, sa te apropii de Hristos?

Inchei cu o intamplare mesajul din seara aceasta. Undeva la o universitate crestina din America, cu mai multi ani in urma, un tanar a absolvit studiile. Si a zis: „Ma, inainte sa plec acasa de la facultate, am o dorinta, sa port o ultima discutie cu profesorul meu preferat.

S-a apropiat de profesorul lui preferat si a zis: „As vrea sa port o ultima discutie inainte de a ne desparti. Am terminat 4 ani de facultate. Si profesorul intreaba: „Despre ce ai vrea sa vorbim?” Zice: „Uite, dumneavoastra ati fost prefesorul meu preferat in acesti 4 ani de studii. As vrea sa conduceti dumneavoastra discutia.” „Bun”, zice profesorul, „acum daca tot ai terminat studiile ce vei face?” La care fostul lui student zice: „Pai imi voi cauta un loc de munca in domeniul meu in care sa ma angajez.”

„Si” zice profesorul, „si dupa aceea?” „Pai dupa aceea, zice, sunt tanar, o sa imi caut o fata sa ma casatoresc, sa imi intemeiez o familie.” „Si, si,” zice profesorul, „si dupa aceea?” „Dupa aceea, zice, daca va voi Dumnezeu, vom avea prunci, va trebui sa ne ingrijim de ei, de gospodarie, de familie, sa muncim mai mult.”

„Bun,” zice fostul lui profesor preferat, „si dupa aceea?” „Pai dupa aceea, va trece viata, voi imbatrani, daca va voi Dumnezeu, voi ajunge la pensie.” „Bun”, zice, „te vei pensiona, si dupa aceea?” „Dupa aceea, zice, voi avea mai mult timp sa stau cu nevasta mea, vom fi numai noi doi. Pruncii vor creste, se vor casatori, se vor muta fiecare la casa lor, acum voi avea mai mult timp sa stau cu nevasta.”

Dar profesorul lui preferat continua si spune: „Si, si dupa aceea?” „Pai dupa aceea, batran fiind, voi pune ultima data mainile pe piept, inima va face ultimul click si voi muri.” La care profesorul lui il intreaba: „Si, si dupa aceea?” „Domnule profesor,” s-a uitat in ochii lui si a zis: „mai exista un „si” dupa aceea, dupa ce voi muri?”

La care profesorul lui a zis: „Daca n-ar exista acest ultim „si dupa aceea” toate celelate nu si-ar avea sensul, si n-ar merita sa traiesti.” Nici locul de munca, nici casatoria, nici pruncii, nici pensia, nici batranetea, nici tineretea, nici copilaria. Nici una din ele, nu si-ar avea sensul, dar n-ar exista, ultimul „si dupa aceea.” Adica ceea ce urmeaza dupa mormant, dupa viata acesta. Zice: „Si dupa aceea, il intreba profesorul, unde iti vei petrece vesnicia?”

– sfarsitul partii a 12-a a acestui mesaj. Continuarea in partea a 13-a –