– continuare din partea 3 –

Apoi mai exista o prigoana. Exista prigoana din familie, exista prigoana din adunare, repet nu din biserica, din biserica sunt putini. Biserica e aia care pleaca la rapire, adunarea e aia care pleaca la judecata. Au si ei o sansa, dar nu as vrea sa fiu in locul lor, nu as vrea sa fiu pe muchie de cutit. Prigoana de afara exista. Te rog sa pui Ioan cap.15 cu 18, sa citim de la 18 la 20, foarte important: „Daca va uraste lumea, stiti ca pe Mine M-au urat inaintea voastra. Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei, dar pentru ca nu sunteti din lume si pentru ca Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea va uraste lumea. Aduceti-va aminte de vorba pe care v-am spus-o: robul nu este mai mare decat stapanul.” Adica vrea sa spuna cuvantul acesta asa: „Daca pe Mine M-au urat, pe voi nu o sa va aplaude, ca robul nu-i mai mare decat stapanul. La robi i se va intampla ca si la stapan. Daca M-au prigonit pe Mine, si pe voi va vor prigoni. Daca au pazit Cuvantul Meu si pe al vostru il vor pazi.”

Dragii mei, sa stiti ca si astazi, chiar daca nu suntem in Korea, chiar daca nu suntem in India, exista prigoana de afara. Ca inca nu ne pot lovi, ca inca nu ne pot intemnita, ca inca avem legi care se vor schimba curand, asta este alta treaba. Dar noi ca slujitori vorbim cu mame care vin din spital de la nasteri, si stim si nu pot sa spun la amvon cum au fost facute in timp ce nasteau. Nu pot sa spun, ca v-ati ingrozi. Cu nume de animale, de catre doctori. Noi stim lucrurile acestea, stim cat indura o mama, care merge, la primul prunc te felicita, iti da flori spitalul uneori, la al 6-lea te face in ultimul hal, sau al 7-lea. Dar si asta e o forma de prigoana sa stiti, si Domnul o va rasplati si pe asta. Da?

Uitati-va la copiii familiei Furdui, luati de autoritati de la parinti, le-a dat voie acum dupa 4 saptamani sa se intalneasca nu stiu daca nu o ora sau doua. Au fost lacrimi imense la despartire. Uitati-va la cazul Botnariu nu? Dragii mei, sa stiti ca nu sunt cazuri izolate astea. Stiu familii care au venit din alte tari pentru ca au pus autoritatile ochii pe ei. Ca daca au stat 7 in 2 camere, la autoritati li s-au parut ca nu au confort. Stiti? Si alte lucruri. Da? Tinerii la liceu care vor sa traiasca pocainta sunt prigoniti. Nu? Credeti ca-i usor de ei? Nu-i usor. Adolescentii la scoala nu? Sunt prigoniti. Esti gata sa platesti pretul astazi pentru Domnul? Dar eu te intreb altceva: daca nu poti suporta o vorba din partea unui coleg, cum o sa suporti intr-o zi arestarea pentru Domnul?

Daca acum nu mai cant pentru ca fratele nu stiu care a spus nu stiu ce, nu mai vin la biserica ca nu stiu care sora mi-a spus nu stiu ce. Atat e stare ta spirituala? Pai cum poti sa canti cantarea: „Suntem gata ca sa ne jertfim/ Pentru Domnul ca sa si murim. Uitati-va la Neemia dragii mei. Neemia a avut harul sa nu fie prigonit de fratii cu care lucra impreuna, dar a fost prigonit de aia care nu suportau sa vada zidurile construite, de Sanbalat, de Tobia, de proorocita aceea pe care astia o sponsorizau. Dar vreau sa va spun ca numai Neemia a putut sa zica: „Adu-ti aminte de mine Dumnezeule!” Ati gasit in Biblie ca Sanbalat si Tobia pot sa zica cuvintele acestea? Si daca nu le zice, Dumnezeu tot isi va aduce aminte de asta.

Frati si surori, acest mesaj, iubiti tineri, iubiti adolescenti, nu are rostul de a va impresiona, ci de a ne face sa intelegem ca ar trebui sa ne hotaram totusi de ce parte suntem. Cred ca a venit vremea sa nu mai traim o pocainta dinasta usoara, „mai, mai vin la biserica, mai si mint afara, mai invidiez, mai barfesc, mai nemultumit, mai lovesc intr-unul din colegii mei.” Pai trebuie sa te gandesti de ce parte esti pana la urma. Ca nu o sa te gandesti in momentul in care iti pune pistolul la cap. Nu!

Ma duc in a 2-a parte a mesajului si vreau sa invatam cum trebuie sa ne pregatim pentru prigoana. Pentru ca dragii mei, vreau sa subliniez din nou, pregatirea pentru prigoana nu se face in timpul prigoanei, ci inainte de ea. Stefan nu s-a pregatit cand era lovit cu pietre, Daniel nu s-a pregatit pentru intalnirea cu leii cand era in graoapa, ci inafara gropii. Foarte important lucrul acesta. Uitati-va cand mergi la avion, eu nu imi fac bagajul la aeroport oameni buni, eu cand ma duc la aeroport eu nu pot sa zic la avion: „Auziti”, si ascultati-ma, nu exista avion in lumea aceasta, indiferent cine esti tu, presedinte sa fii, sef de stat, sef de armata, orice. „Anulam, pentru tine mai stam 2 zile ca nu ti-ai facut bagajul.” Pai daca nu ti-ai facut bagajul, ramai jos. Nu? Eu nu pot in aeroport sa imi calc hainele, sa imi pregatesc hainele, sa imi pregatesc peria de dinti si colgate-ul. Eu nu pot sa fac asta. Eu trebui sa ma pregatesc cu cateva zile inainte. Sa imi iau bilet, sa imi fac check in, sa ma pregatesc nu?

Nu in masina cand pleci undeva cu pruncii, cu familia, atunci te pui sa te speli. Te pregatesti dinainte. Cei 3 tineri, nu s-au pregatit in cuptor, nici macar in fata cuptorului. Acestia s-au pregatit cu ani de zile inainte, stiti cand? Daniel 1, „s-au hotarat”. Cand totul era bine, cand erau apreciati. Atunci deja a zis Daniel „Trebuie sa ne hotaram.” A zis Daniel „Nu pot sa stau la masa cu voi” zice. „Sa beau din vinul care il beti voi si sa incepem sa radem la glume si cum spune Proverbe, sa vorbim despre femeile altora.” Ca asta face vinul nu? Iti ia mintile. Si maine sa imi dea Domnul vise noaptea, nu? Nu! A zis Daniel: „Eu acum fac o alegere, ori paharul dracilor, ori paharul lui Dumnezeu.” Si pentru ca a facut alegere, urmatorul verset spune asa: „Dumnezeu ia facut trecere inaintea capeteniel famenilor dregatori.”

Dragii mei, vreau sa invatam de la Stefan in aceasta dimineata 4 principii, cum s-a pregatit Stefan pentru prigoana. Cum s-a pregatit. In primul rand, daca vrei sa te pregatesti pentru prigoana, prima conditie este SA FII PLIN DE CREDINTA! Nu sa crezi, ca si dracii cred, nu doar sa crezi. A zis aici fratele Alex sau fratele Rotariu un lucru foarte frumos, foarte interesant. Ca cineva ia intrebat: „Ma de ce mergeti la biserica atat de des?” Pai dragii mei, e ca si cum voi ma intrebati de ce ma duc in familie in fiecare zi. Nu? Pai, daca ma duc in familie la pasti si la craciun voi credeti ca eu sunt casatorit? Nu ai cum sa fii casatorit daca vii la pasti si la craciun in familie. Eu am facut un legamant cu sotia mea, da? Am facut un legamant, ma duc in familie, am copii, am familie.

Pentru aia vin la biserica, am facut un legamant cu Domnul. Da? Si aici ma intaresc, vad si altii care vin la biserica, care slujesc pe Domnul. Dar nu pot sa slujesc pe Domnul daca nu am o credinta. Fapte 6 cu 5: „Vorbirea aceasta a placut intregii adunari. Au ales pe Stefan, barbat plin de…” studii, bani, relatii. NU! Astea sunt necesare afara in primul rand, nu in biserica. In biserica primul criteriu este sa fii plin de credinta. Ca daca noi ca slujitori ne clatinam, ce pot sa cer de la un mielusel. Nu? Plini de credinta. Dragii mei, am inteles un lucru: Nu voi putea suferi niciodata pentru o cauza in care nu cred. Batalia adevarata nu se da la nivelul nuielelor pe spate. Da? Cicatricile pe care Wurmbrand le-a aratat in Senatul american, ca astia au zis ca comunistii nu-s chiar asa rai si a zis Wurmbrand: „Uitati-va aici, nu vreau sa ma laud” a zis Wurmbrand, „dar aici sunt ranile nu numai ale mele, la tot ce au facut comunistii, pentru toti care sunt in Romania si care nu pot sa vi le arate asa.”

Dragii mei, bataia care vine, sau arestarea sau, lucrurile acestea fizice, sau insultele, sunt doar un pas mai departe dar, batalia adevarata se da la nivelul mintii. Pentru ca acolo diavolul vine si te intreaba: „Oare chiar crezi ca Dumnezeu exista?” Nu? Uitati-va ca se intampla atatea nenorociri, atatea probleme si fiecare familie pe care o cunosc, ascultati-ma, si care se sileste sa placa Domnului, trece prin probleme. ori cu un caz al unui copil, ori cu cineva care a plecat in lume, ori cu un accident, ori cu o suferinta. Pentru ca diavolul dragii mei, vrea sa loveasca sa-ti pierzi credinta. Si spun astazi: „Doamne pazeste-ne!”

– sfarsitul partii a 4-a a acestui mesaj. Continuarea in partea a 5-a –