– continuare din partea a 10-a –
Inchei cu o poezie si apoi vreau sa ne rugam. O poezie pentru romani. Romanii acestia bucurosi ca la noi nu a intrat tancurile. Romanii, noi care suntem, astia asa ne uitam si zicem: „Ba, ii bine.”
„Nu va fi belsug de-a pururi, Nici tot mesele-ncarcate, Vor veni si ani de lipsuri, Si de cai intunecate!
Ce-i face-n suferinta, Dac-astazi nu-ti aduni, Rabdare prin credinta, Si har prin rugaciuni?
Nu vor fi mereu parintii, Sa munceasca si sa stranga, Vine-o zi ca-n casa goala, Singuri ochii tai sa planga!
Nu va fi tot libertate, Tot senin si sarbatoare, Vor veni si zile aspre, Cu furtuni si cu-ncercare!”
Asta au zis ucrainenii cu care am putut sa vorbim. De 15 ani ne tot spune Domnul ca vremurile se schimba. Si nu am crezut. Am avut proorocii peste proorocii. Altceva nu aveti? Alt prooroc.
„Nu vor fi mereu tot altii, Sa iti poarte grija-n toate, In curand vei geme singur, Sub intrega greutate!
Nu vei fi tot impreuna, Cu multimi…”
Stiti ce ma gandeam? Am niste colegi baptisti la lucru si mi-au aratat ultima melodie care au cantat-o la biserica inainte sa intre tancurile lui Putin. Stiti ce ma gandeam? Daca acestia s-ar mai strange impreuna inca o data, cred ca n-ar vedea nimic rau unul la altul. Asa-i?
„Bai” zice „ m-am uitat, cred ca sunt in divort, nu se mai tin de mana. Las ca-i duc la comitet, ii duc.” Imediat vedem raul, imediat vedem gunoiul, imediat vedem stricaciunea. Vine o zi cand vei da orice sa-ti mai vezi fratele. Sa-l strangi in brate. „Ba, si daca falseaza?” Nu conteaza! Acum razi de el ca nu face terta faina. Sa nu dea Domnul sa se implineasca poezia aceasta! Sa nu dea Domnul!
„Auzi, si daca se incurca la poezie? Nu conteaza! Dar macar e in biserica. Nu? Nu-i in Polonia. Nu-i refugiat. Imi spuneau colegii. M-a sunat azi dimineata un frate, eram la noi la Deva, la Muntele Sionului si inainte sa intram in biserica la 9 fara un sfert vad un telefon cu numar de Ucraina. Am raspuns imediat.
„Cristi, frate Cristi, de 3 ori am incercat sa trec vama si m-au intors inapoi, am 50 si ceva de ani, sunt bolnav, nu mi-este frica de armata, nu mi-este frica ca ma inroleaza, dar fata si sotia mi-s in Italia, vreau sa fiu din nou impreuna!”
O, noi avem pe sotie langa noi, copiii ne enerveaza. „Taceti ma din gura” zice. Asa-i? Sa nu dea Domnul sa se schimbe vremurile! „Roaga-te frate Cristi pentru mine!” A zis el: „In timp ce mergeam inspre vama, am cazut intr-un sant, intr-o balta, am umblat la 0 grade cu pantalonii uzi pe mine vreo 8, 10 ore, s-au uscat pe mine” zice. Noi cu costum, pantofii facuti, ce frumoasa-i pocainta! Si poezia aceasta vrea sa ne trezeasca.
„Nu vei fi tot impreuna, Cu multimi si cu cantare, Vin si despartiri pe lume, Sunt si pribegii amare!
Nu vei fi mereu tot tanar, Nici tot sanatos si bine, Ce vei face-atuncea daca, N-ai pe Dumnezeu cu tine?”
Iubitii mei, asta este incheierea predicii mele si asta vreau sa retinem. LA FINAL TOT CE CONTEAZA ESTE DACA L-AI AVUT PE DUMNEZEU! „Ah, domnul meu, ce vom face?” Nu trebuie sa faci nimic, nu te teme! Daca ai facut ce trebuia in ziua buna, acum cand vine nenorocirea vine Dumnezeu in groapa cu lei cu noi.
M-am tot intrebat, unde a plecat ingerul acela din groapa cu lei cand au intrat aia care au fost mancati de lei? Unde s-a grabit ingerul acela? Adica, ai stat 8 h, l-ai pazit pe Daniel si acum nu mai poti sa stai un sfert de ora? Si a zis Domnul: „Deschide psalmul 34 cu 7, si ai sa gasesti raspunsul.” „Ingerul Domnului tabaraste in jurul celui ce se teme de Domnul.” Nu-i scapa de…, din… Si daca-i scaparea si plecarea dincolo, nu-i nici o problema, tot o scapare e. Nu?
– sfarsitul partii a 11-a a acestui mesaj. Continuarea in partea a 12-a, ultima parte –