Adi Mocan – Nu te juca cu Dumnezeu! – 1 –


Nu incetez sa ma uimesc de felul in care Dumnezeu lucreaza, de felul uimitor in care Dumnezeu se implica in vietiile noastre, de felul in care Dumnezeu aseaza lucrurile dincolo de tot ce putem noi planifica. In dupa masa aceasta intr-o anumita conjunctura am ajuns sa fac o rugaciune pentru cineva bolnav si de acolo am ajuns la o alta persoana care era bolnava care a cerut sa fac o rugaciune pentru ea. E vorba de un barbat care are 70 si ceva de ani si omul acesta mi-a zis ceva care se potrivea atat de bine cu textul care l-am pregatit pentru seara asta.

Omul acesta de 70 de ani care mi-a cerut sa fac rugaciunea pentru el, e bolnav de cancer in spital si mi-a zis: „Frate Adi, eu sunt in biserica de multi ani. Am stat in biserica 30 si ceva de ani fara sa-L cunosc pe Dumnezeu cu adevarat.” Si mi-a zis: „Spune-le oamenilor sa nu se joace cu Dumnezeu.” Si mi s-a parut asa de incredibil pentru ca gandul pe care il aveam din partea Lui Dumnezeu pentru noi in seara aceasta era exact aceasta. „30 si ceva de ani” mi-a zis „am stat in biserica fara sa-L cunosc pe Dumnezeu cu adevarat.”

Sunt in Romania 94, 95 % de oameni care se declara crestini. Cati dintre oamenii acestia care spun ca sunt crestini il cunosc pe Dumnezeu cu adevarat? Imi voi permite in seara aceasta chiar daca suna putin prapastios si poate suna putin mai negativ si de obicei sunt foarte pozitiv in exprimare, dar imi voi permite in seara aceasta sa las ca titlul predicii mele sa fie: „Nu te juca cu Dumnezeu!”

Stiti ce-i interesant? Unii dintre cei mai seriosi oameni care i-am cunoscut vreodata nu au fost sobri. Pentru ca noi de foarte multe ori in cultura romaneasca confundam seriozitatea cu sobrietatea. A FI SERIOS INSEAMNA SA FII TEMEINIC IN CEEA CE FACI, SA FACI CU CONVINGEREA. A fi serios nu inseamna sa fii fii sobru tot timpul, sa fii trist.

Ba dimpotriva, unul dintre cei mai seriosi oameni pe care i-am cunoscut a fost si unul dintre cei mai veseli si mai plini de viata. Cand eram adolescent omul acesta imi vorbea despre Isus Hristos cu zambetul pe buze si de la el, de la el am auzit prima data o poezie de Traian Dorz pe care probabil ca o stiti si voi, dar se potriveste asa de bine si cu cantarea pe care am cantat-o impreuna si vreau sa v-o citesc. Poezia spune:

„Mi-e dor de dulcea odihnire / a gândului și-a vieții-ntregi, / să mă desprind de țărmul lumii / ca luntrea care o dezlegi…
S-alunec spre cerești limanuri / și într-un liniștit apus / să intru-n Portul Veşniciei, / iar Tu pe Țărm s-astepti, Isus …
Și stând cu brațele întinse, / deschise larg și iubitor, / să mă primești- / un singuratic / și obosit biruitor.
Din unduirile luminii / să mă privească frații duși / recunoscându-mă din semnul / de-nsângerări și de cătuşi.
Când Ceru-ntreg o să-mi lucească / de Chipul Tău prea mult dorit, / atunci apusul meu deodată / să se prefacă Răsărit …”

A fi serios nu inseamna sa fii trist, nu inseamna sa stai incruntat, nu inseamna sa fii suparat, ci inseamna sa fii temeinic cand vine vorba de lucrurile importante si sa le faci cu convingere. Nu va jucati cu lucrurile care conteaza. Cand vine vorba de viata venica, cand vine vorba de moarte, cand vine vorba de vesnicie, cand vine vorba de rai si iad, cand vine vorba de Dumnezeu, fiti seriosi! Nu va jucati cu Dumnezeu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *