Iosif Borca – Pacatul barfei – 1 –


Prea iubitilor, multumesc Bunului Dumnezeu care a fost cu mine in calatorie impreuna cu fratele Oti cu care am venit de la Alba Iulia. De asemenea imi exprim bucuria sa fiu in aceasta seara in biserica Elim, Dumnezeu sa va binecuvanteze. Am o dorinta in seara aceasta pentru toata asistenta si zic din toata inima: „Dumnezeu sa ne mai vorbeasca si in seara aceasta!” E caldura mare la Timisoara, faca Domnul caldura mare si in sufletul nostru! Sa insetam dupa Domnul in aceasta seara, sa-L dorim in mijlocul nostru, in mijlocul familiei dumneavoasta si in mijlocul bisericii Elim sa fie Domnul intotdeauna! Zic din toata inima: „Marit sa fie Domnul!”

Am stat de vorba intr-o imprejurare cu cineva, stand de vorba in dialog cu omul acesta m-a intrebat in felul urmator, mi-a zis: „Frate Iosif, ce mai faci?” „Bine.” zic. Stiti, tot romanul cand il intrebi ce mai faci iti raspunde simplu si pe inteles. Iti spune de la capul locului: „Fac bine.” Interesant totusi ca nu s-a oprit la intrebare asta si a continuat sa ma intrebe altceva, si intrebare omului respectiv mi-a dat de gandit in dupa amiaza acelei zile, in dialogul meu impreuna cu el.

Si a continuat sa ma intrebe in felul urmator, si vreau sa tineti minte toti, intrebare omului acesta care a sunat in felul acesta: „Iosife, cum ti se pare viata?” Cum ti se pare viata?” Nu mai retin exact in aceasta dupa amiaza ce raspuns i-am dat in imprejurare aceeea, insa in zilele acestea mi-am adus aminte de un om intelept al istoriei, care la un moment dat a incercat sa defineasca viata si a zis asa: „Existenta sau viata e o carte in 3 volume.” Viata omului pe aceasta planeta, e o carte in 3 volume.

Si omul acesta intelept a zis asa: „E volumul trecutului, e volumul prezentului si e volumul viitorului” Si a zis: „Oameni buni, de cand ne nastem, in cartea aceasta scriem foarte mult. Scriem prin gesturile noastre, scriem prin motivatiile noastre, scriem” spunea dansul „prin gandirea noastra, scriem prin actiunile si faptele vietii, dar” si sublinez, „cel mai mult”, a zis omul acesta „in cartea numita Viata scriem prin vorbele noastre”. Si a zis dansul: „Poti sa scrii lucuri frumoase, ziditoare, constructive sau de asemenea prin propriile cuvinte poti sa iti distrugi viata si sa scrii ceea ce nu trebuie.”

In aceasta seara am sa vorbesc despre un pacat care-l scriem adesea. In volumul acesta al existentei, in cartea aceasta a vietii, un pacat practicat des, dar mai putin predicat. Un pacat practicat, dar mai putin predicat in bisericile noastre. Este vorba daca vreti, despre pacatul barfei. Pacat barfei. Vreau sa va spun iubiti ascultatori, de la capul locului, Scriptura este foarte clara, chiar extrem de clara. In Levetic in 19, in Lege, in cartea aceasta a Vechiului Testament in versetul 16, spune clar: „Sa nu umbli cu barfeli in poporul Meu!” Sa nu umbli cu barfeli!

Am gasit in prima carte a lui Samuel cap.24, vers.9 cele 3 categorii de oameni care sunt implicate intr-o barfa. Si auziti ce spune versetul acesta: „David a zis lui Saul: „De ce asculti tu de vorbele oamenilor care zic: „David iti vrea raul.””” „De ce asculti tu de astfel de vorbe?” Intotdeauna cand este vorba de barfa, vreau sa va spun in aceasta seara, sunt doar 3 categorii de oameni.

Mai intai vreau sa tinem minte cand e vorba de o barfa, e inclusa categoria oamenilor care barfesc. Ati auzit ce spunea David? „De ce asculti de vorbele oamenilor care zic…?” E vorba de o grupare de oameni care s-au dat pe langa Saul si au inceput sa-l barfeasca pe David.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *