Dragii mei, frati si surori, e un har si o tot spunem des lucrul asta, spunem cu mult entuziasm si cu bucurie ca-i un har sa putem fi in Casa Domnului si ca putem sa cantam, sa ne rugam, sa ascultam Evanghelia, ca putem sa-i mai spunem Domnului sa ne dea putere sa fim asa cum El doreste.

Pentru ca va veni o zi a judecatii in care acolo nimeni nu va putea sa aiba nici o scuza, acolo scuzele palesc, nu exista nici o sansa sa… stiti cum se zice in vremea noastra, permiteti-mi sa folosesc un cuvant asa adaptat vremurilor de acum si a generatiei tinere intr-un mod special, zice acolo: „N-ai cum sa te scoti”. Acolo n-ai cum sa spui: „Stii, o fost Doamne, te rog sa ma intelegi!” O sa vedeti din Scriptura ca favoruri, in dimineata aceasta veti vedea ca favoruri Dumnezeu ni le face cat suntem aici pe paman. Si suntem oameni favorizati de Dumnezeu intr-un mod extraordinar. Dar Dumnezeu face favorurile acestea pentru noi si pentru sufletele noastre ca sa ne apropiem mai mult de El. Ca suntem aici la biserica, e un favor din partea Domnului, binecuvantat sa fie El!

Ca va veni intr-o zi, o zi a judecatii in care nu vei avea cum sa spui: „Stii Doamne, eu am crezut ca o sa mai am timp, eu am crezut ca o sa ma intelegi, eu am crezut ca totusi o sa treci cu vederea.” Atunci nu se va putea.

Am citit in dimineata aceasta un text si va spuneam ca nu ne vom putea ocupa de el in intregime si mi-am propus sa raman la ceea ce fratii de la conducerea cultului crestin penticostal au decis sa puna in dimineata aceasta din acest pasaj si anume: „aduceti-va aminte de sotia lui Lot.” Si am decis sa raman in jurul acestui subiect, dar voi face scurte referiri pentru inceput si la alte subiecte din acest pasaj.

Biblia vorbeste de o zi a Domnului si ziua Domnului e ziua judecatii in care toti vor sta inaintea Marelui Stapan. Acolo cum va spuneam deja, scuzele palesc, acolo nu vei avea cum sa te justifici pentru faptul ca nu ai fost cum a trebuit sa fii in viata. Si vom ajunge toti inaintea Scaunului de Judecata a Lui Dumnezeu, unde acolo va fi un Judecator drept si dreptatea va trona acolo.

Nu se va putea pune acolo daca vreti, mila in actiune pentru ca Dreptatea Lui Dumnezeu iL va impinge pe Dumnezeu sa judece 100% drept. Si aceasta zi a Domnului e pe vine, e foarte aproape. Si fiecare dintre noi ne vom aseza in fata Scaunului de Judecata.

Vedeti dumneavoastra, aici Biblia vorbeste ca „unul va fi luat si altul va fi lasat”, nu se refera la Rapire partea asta, ci se refera la Ziua Judecatii, unul va fi luat, va fi dus. Dar dragii mei, frati si surori, ascultati-ma vreau sa va spun ceva. Pentru ca vom ajunge inaintea Scaunului de Judecata a Lui Dumnezeu ne da Dumnezeu timp aici pe pamant sa ne pregatim si sa ne instruim viata, sa o punem in conformitate cu planul si cu Voia Domnului ca acolo sa stam bucurosi si in urma judecatii care se va face sa putem sa avem parte de rasplatirile divine.

Traim pe pamant 50, 60, 80, 90 de ani, cat Dumnezeu hotaraste si dupa o viata pe pamant cu putine bucurii, cu foarte multe intristari, impletite asa, toate printre ele, ar fi extrem de dezastruos ca mai apoi sa stai o vesnicie in iad. Da, e foarte real iadul.

Dragii mei, frati si surori eu vreau sa subliniez in dimineata aceasta cat se poate de puternic. Iadul e foarte real. Acolo vor ajunge oamenii, vor fi pentru o vesnicie intreaga, acolo va fi doar plansul si scrasnirea dintilor. Si zicea cineva catre mine: „Dar oare chiar nu va mai fi nici un moment de relaxare?” Nu, nu va fi nici un moment de relaxare. Biblia spune ca focul arde vesnic, arde pentru totdeauna, acolo nu vor fi momente de relaxare si sa spui: „Stii, ma pot relaxa, ba, ma chinui eu cat ma chinui, dar dupa aceea vor fi si momente de relaxare.” NU!

Acolo oamenii v or fi chinuiti cu toate starile in care s-au complacut astazi, care nu l-a onorat pe Dumnezeu. Acolo oamenii vor fi chinuiti cu toate momentele in care astazi s-au complacut, pentru faptul ca firea ia impins sa traiasca in anumite stari si in anumite momente dar care nu L-au onorat pe Dumnezeu absolut deloc.