Iubiti frati si surori, stimati prieteni, este o bucurie pentru mine ca in aceasta dimineata sa ne gasim din nou impreuna aici in Casa Domnului, Ieri, alaltaieri, am fost impreuna la aceasta conventie, si Dumnezeu a randuit ca si in aceasta ultima zi, sa fim de dimineata impreuna in Casa Domnului si nu putem sa zicem decat „Fie binecuvantat Numele Domnului pentru aceasta!”. Este o bucurie sa ne intalnim impreuna, sa ne deschidem inimile inaintea Lui Dumnezeu, sa ascultam Cuvantul Scripturilor care ne poate mantui sufletul, iar altora ne da puterea si taria sa ne ducem mantuirea pana la capat. Dumnezeu sa lucreze in toate directiile in aceasta zi! Slavit sa fie Domnul. Daca sunt aici persoane care au nevoie de mantuire, Domnul sa isi intinda mantuirea peste ei. Cum zice in Biblie, Sa ploaie mantuirea! Sa vina ca o ploaie peste ei. Daca sunt aici persoane care se clatina dupa ce au primit mantuirea, Dumnezeu sa ii intareasca! Iar daca sunt unii care poate s-au clatinat foarte serios si au cazut, Dumnezeu sa ii ridice in aceasta dimineata si Domnul sa-si proslaveasca Numele!Amin.

Ne ridicam in picioare si vom asculta un cuvant din Sfanta Scriptura, din Epistola lui Pavel catre Romani capitolul 8, am sa citesc de aici doar cateva versete, versetul 28, 29 si 30, 1102 pagina in Biblie:„ De alta parte, stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume spre binele celor ce sunt chemati dupa planul Sau. Caci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a si hotarat mai dinainte sa fie asemenea chipului Fiului Sau, pentru ca El sa fie Cel intai nascut dintre mai multi frati. Si pe aceia pe care i-a hotarat mai dinainte, i-a si chemat; si pe aceia pe care i-a chemat, i-a si socotit neprihaniti; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihaniti, i-a si proslavit.” Amin. Sa ocupam locurile.

Duceti mantuirea voastra pana la capat. Filipeni 2 cu 12, asa sa ne ajute Dumnezeu! Acesta este motto-ul conventiei noastre si as dori in aceasta zi sa tratez cateva probleme din textul acesta in legatura cu acest subiect din Filipeni capitolul 2 cu versetul 12. In primul rand sa vedem a cui este responsabilitatea, in al 2-lea rand sa vedem ce face Dumnezeu, ne socoteste neprihaniti, da? si apoi cum iL proslavim si cum ne proslaveste Dumnezeu pe noi. Un om care a pornit spre mantuire, s-a legat cum spuneam vineri seara, s-a legat de Dumnezeu si Dumnezeu s-a legat de el, omul acesta in final va trebui sa continue o viata sfanta de neprihanire, socotit neprihanind fiind si la urma el sa fie proslavit, asa citim. Ia socotit neprihaniti si apoi ia proslavit.

Inainte de a vorbi despre acesta sa vedem a cui este responsabilitatea sa duca mantuirea pana la capat. Si as vrea sa vorbesc cateva cuvinte despre o idee care am auzit-o de multe ori in Romania. Si anume, oamenii zic asa:„daca este randuit sa fiu mantuit voi fi oricum mantuit, iar daca nu-i randuit sa fiu mantuit, n-am sa fiu mantuit si gata, asta este!” Nu-i randuit pentru mantuire. Iubitii mei, eu nu cred asta, eu cred altceva. Eu cred ca Dumnezeu nu predestineaza pe nimeni sa fie mantuit sau sa ajunga in iad. Noi nu credem ca la mantuire exista predestinatie. Exista oameni care oricat ne-am ruga pentru ei, ei nu vor fi mantuiti niciodata si vor ajunge in iad. Iar la unii, indiferent daca i se va vesti sau nu Evanghelia Lui, Dumnezeu il va mantuit intr-o forma sau alta, pentru ca a fost predestinat pentru mantuire.

Cuvantul Lui Dumnezeu spune ca pe aceea, care ia cunoscut mai dinainte, scrie aici, ia si hotarat mai dinainte ca sa fie asemenea Chipului Fiului Sau. Uitati-va, intai ia cunoscut, si zice Biblia, apoi ia hotarat. 620